"Izvorul noptii" de Lucia Blaga-argumentare

   Apartin genului loiric operele literare in care autorul isi exprima in mod direct ideile si sentimentele cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice.
   Marcile eului liric sunt reprezentate de verbe si pronume la persoanele I si a II-a("ti-s","stau","ta","imi").
   Titlul este reprezentat de o metafora care alcatuieste descrierea ochilor iubitei.
   Din punct de vedere compozitional,poezia are o structura simpla; ea este alcatuita din doua secvente: o fraza ampla si o propozitie dezvoltata.
   Elementul central al poeziei este reprezentat de ochii iubitei,care arata misterul dragostei sau al fiintei iubite.
   In "Izvorul noptii" visul de iubire pare implinit,deoarece nu mai apar acele verbe la conjuctiv,ci toate sunt la indicativ.Poezia este dominata de dragoste si de mister("ochii tai adancii","stau culcat cu capu-n poala ta").
   Substantivul "ochi" este insotit de adjectivele "negrii" si "adancii",evidentiind ,pe de o parte,culoarea ochilor iubitei,iar pe de alta parte profunzimea si misterul acestora.
   Metaforele referitoare la ochii iubitei sunt "izvorul","mare de intuneric" si "lumina".Prin acestea se evidentiaza sentimentele de admiratie fata de persoana iubita; "izvorul reprezinta puritatea, "lumina" reprezinta cunoasterea, iar "mre de intuneric",misterul.
   In poezie apare oxiomoronul,procedeu artistic care consta in asocierea neasteptata a doi termeni contradictorii("Asa-s de negrii ochii tai/lumina mea").Marcile adresarii directe sunt :substantivul in vocativ "frumoaso", pronumele personal de persoana a II-a "ti"din structura "ti-a ochii" si adjectivele pronominale posesive "(ochii) tai","(poala) ta","(lumina) mea"; procedeul folosit este invocatia.
   Poezia "Izvorul noptii" nu respecta anumite rigori de versificatie,avand ,totusi,o muzicalitate deosebita,redata cu ajutorul inversiunilor ("din care tainic curge"),al repetitiilor ("asa de negrii[...]/asa-s de negrii") si al enumeratiilor ("peste vai,si peste munti ,si peste sesuri.
   Avand toate aceste trasaturi spunem ca poezia "Izvorul noptii de Lucian Blaga apartine genului liric.

"Lacul" de Mihai Eminescu-argumentare

   Aparţin genului liric operele literare în care autorul îşi exprima în mod direct ideile si sentimentele cu ajutorul imaginilor artistice si al figurilor de stil.

   Titlul textului este reprezentat de un element al cadrului natural alături de care celelalte elemente telurice si celeste alcătuiesc decorul imaginat pentru întîlnirea celor doi îndrăgostiţi("lacul[...] albastru","nuferi galbeni","trestii" etc.).Apa favorizeaza ,prin farmecul si misterul ei,reveria,determinadu-l  pe poet sa viseze la o dragoste ideală.

   În poezie apar mărcile eului liric (verbe si pronume la persoana I:"eu","ascult","aştept","sa sărim") care apare în ipostaza de îndrăgostit.

   Din punct de vedere compozitional textul are mai multe  planuri; unul exterior (descrierea cadrului natural:"lacul codrilor albastru","nuferi galbeni","cercuri albe") si unul interior (al visului de iubire ideală:"sa sărim","sa cadă","sa plutim").

   Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente:Aşteptarea("parc-ascult si parc-aştept"),visul de iubire ( strofele III-IV) si spulberarea visului(ultima strofă).

   În primele strofe atmosfera este de basm,feerica,elementele cadrului natural vibrand la trăirile îndrăgostitului.

   În poezie,natura apare personificata("lacul[...] cutremura o barca").Pronumele "ea" apare pronunţat în text si este o proiecţie imaginara a iubitei ideale.Atmosfera de seninătate este redata si prin intermediul adverbului "lin".

   Al doilea tablou,visul de iubire este surprins în strofele a III-a si a IV-a,natura fiind si de aceasta data personificata ("inganati de glas de ape","blînde lune","vînt-n frunze lin fosneasca","unduioasa apa sune").Ultimele doua versuri din strofa a IV-a conturează imaginile auditive menite sa transmită emoţiile îndrăgostitului.

   Verbele la conjunctiv ("sa sărim","sa cadă","sa plutim") exprima acţiuni dorite, dar nerealizate.

   Ultima strofa este dominată de tristeţe, de dezamăgirea neimplinirii visului de iubire ("Dar nu vine...Singuratic/În zadar suspin si sufar ").Verbele "suspin si sufar" transmit suferinta profundă din sufletul poetului.

   Elementele de prozodie sunt rima(încrucişata),masura(8 silabe) si ritmul(trohaic).Muzicalitatea este redata cel mai bine cu ajutorul aliteratiilor "sa sărim" si asonantele "piept...aştept"

   Avînd toate aceste trăsături spunem ca poezia "Lacul" de Mihai Eminescu aparţine genului liric si este ca specie literara idila-pastel.

"Sara" de Octavian Goga-argumentare

   Apartin genului liric operele literare in care autorul isi exprima in mod direct ideile si sentimentele cu ajutorul figurilor de stil si al imaginilor artistice.
   Pastelul este o opera lirica in versuri in care este descris un tablou din natura,surprinzandu-se si sentimentele celui care face descrierea.
   Marcile gramaticale ale eului liric nu sunt prezente in poezie,acesta aparand in ipostaza de contemplator.
   Tema textului este natura.
   Tabloul este surprins seara.Acesta este sugerat de titlul textului("Sara"),reprezentat printr-un regionalism, de verbele "doarme" si "dorm",cat si de comparatia "Bolta si-a cernit naframa/Ca o mama intristata",care sugereaza lasarea serii peste dealuri si transmite sentimente de tristete.
   Textul este structurat pe doua momente: lasarea serii,reprezentata de primele doua strofe si adormirea tuturor vietuitoarelor,reprezentata de ultima strofa.
   In primul moment, sentimentul transmis este de melancolie,datorata venirii noptii,sugerat de perechile substantiv-adjectiv ("mama intristata","fruntea-ngandurata").
   Metafora "Zarea-si picura argintul /Pe ovezele de aur" sugereaza revarsarea razelor de lumina ale lunii peste lanurile de grau,iar comparatia "Ostenit, din aripi bate/Ca un vis pribeag un graur" arata faptul ca vietatile au obosit si se pregatesc deja sa se culce.
   In al doilea moment,sentimentul dominant este de liniste,sugerata de verbele "culca" si "dorm".
   Principalul mod de expunere predominant in text este descrierea,sugerata tot de perechile de substantiv-adjectiv ("ovezele de aur","vis pribeag","trestia bolnava").Muzicalitatea este redata cel mai bine cu ajutorul imaginilor vizuale ("bolta","pe campuri","zarea") si motorii("Bolta si-a cernit","floarea soarelui[...]/pleca fruntea","Zarea-si picura","din aripi bate[...] un graur") si al repetitiei " Doarme[...]/Dorm".
   Poezia este structurata pe trei catrene.Rima este incrucisata, iar masura este de sapte silabe.
   Avand toate aceste trasaturi,spunem ca poezia "Sara" de Octavian Goga este un pastel si apartine genului liric.

Importanta lecturii

         În ziua de astăzi adolescenţii nu prea mai sunt interesaţi de lectura.
         Majoritatea îşi petrec timpul liber în fata calculatorului sau printre blocuri,folosind tot felul de prescurtări absurde pentru a le uşura vorbirea,precum: "vb","dnd","brb","dak" s.a. Puţinii care mai sunt, totuşi ,interesaţi de lectura sunt consideraţi "tocilari" si nu sunt primiţi în grupuri decît cu alti "tocilari".
          În timpul liber adolescenţii au timp de orice , plimbari hai-hui pe străzi ,ascultat muzica ,computer etc. deoarece asta este "la moda".
         Dar ce-ar fi dacă pentru un timp am uita toţi de aceasta "moda" si am încerca sa citim? Lectura ne introduce încet-încet în mijlocul acţiunii ,ne captiveaza si ne antrenează imaginatia.
         Trebuie doar sa alocam măcar 30 de minute în fiecare zi cititului si vom deveni mult mai calmi, mai înţelepţi si mai inventivi, si important este ca ne îmbogăţim foarte mult vocabularul. Încercaţi si veţi vedea ca nu strica la nimic sa mai citeşti din cînd în cînd.